- Autori: Silviu Nate, Antonia Colibășanu, Adrian Tudorache. Acest articol-eseu a rezultat din consultarea celor trei autori, toți preocupați de evoluțiile geopolitice la nivel global, iar ideile precum și dreptul de proprietate le aparțin. Opiniile exprimate sunt personale si nu reflecta pozitia niciunei institutii la care sunt afiliați sau colaborează autorii.
Administrația Biden între globalism și euro-atlantism (context)
Pentru Statele Unite, problemele socio-economice cu care se confruntă în ultima decadă, coroborate cu urmările pandemiei se traduc, în plan strategic, printr-o restructurare a politicii externe și prin readucerea în prim plan a problematicii interne. Emergența Chinei – ca actor global și competitor sistemic al SUA, cu un accent semnificativ în planul tehnologiilor emergente, dar și ambițiile Rusiei – ca actor regional, aduc în prim-planul strategiei americane abordarea de nișă, care-i permite flexibilitate în politica externă și o angajare redusă în plan global [13]. Acest context afectează relația cu partenerii europeni, mai ales, având în vedere faptul că Europa, la rândul său se confruntă cu un proces similar de reinventare. Pe de-o parte Brexit-ul pune noi probleme structurale în plan economic și securitar Uniunii Europene, iar pe de altă parte, Bruxelles-ul lansează cea mai ambițioasă agendă strategică, menită să pună UE pe harta actorilor geopolitici relevanți la scară globală. Pentru Statele Unite, acest context înseamnă oportunități de reangajare și redefinire a intereselor comune cu Bruxelles-ul, dar și cu statele membre, parteneri strategici din Europa (România, Polonia și Marea Britanie).
Din această perspectivă, relația transatlantică se redefinește, iar detaliile care o modelează interesează România din perspectiva priorităților sale la nivel european, atât în ceea ce privește statutul de membru al Uniunii Europene, cât și în ceea ce privește statutul de membru NATO și acela de partener strategic al Statelor Unite.
Pași spre o agendă transatlantică
Ca urmare a unei relații transatlantice relativ statică și, poate, ușor regresivă din punct de vedere politic, Administrația Biden și-a declarat intenția de a reînvia „alianța pentru democrație”, capabilă să facă față puterilor autoritariste și economiilor închise care exploatează caracterul deschis al societăților americane și europene, modelând în același timp acele componente ale multilateralismului care servesc intereselor transatlantice. Pe agenda comună UE-SUA [10] se regăsesc preocupări pentru noi negocieri, precum tarifarea, noile tehnologii, cooperarea UE-NATO, reziliența democratică, schimbările climatice [11], economie, energie [14], cooperare militară [12] și securitate, gestionarea pandemiei, reglementarea comună în zona producției și comerțului cu bunuri strategice (dual use) – ca fundament pentru cooperarea militară și securitate.
SUA și Uniunea Europeană au o poziție dominantă asupra fluxurilor de bunuri și servicii la nivel global. Considerând prioritățile interne ale SUA, precum și dezideratul Uniunii Europene de a-și întări poziția de actor global, observăm o creștere în importanță pentru aspectele ce țin de protejarea pieței și producției interne. În acest sens, identificăm câteva domenii în care apar oportunități de colaborare între Washington și Bruxelles.
Un nou capitol pentru cursa tehnologică globală
Noile tehnologii, care au aplicații în domeniul militar, acolo unde, prin NATO, SUA și Europa sunt într-o relație de interdependență susținută (deși nu toți membrii UE sunt membrii NATO și vice-versa, există acorduri de cooperare în domeniul securității care întăresc ideea de interdependență), reprezintă unul din subiectele cele mai frecvent discutate între partenerii transatlantici începând cu a doua jumătate a anului 2020. În acest context, publicarea documentului de strategie pentru tehnologiile critice și emergente a SUA în noiembrie 2020 [1], cât și publicarea Busolei Digitale – documentul de strategie a UE pentru 2030, în martie 2021 [2], focalizează atenția asupra infrastructurilor critice precum și aspectul de colaborare cu cei de același nivel (peers), precum și stabilirea de alianțe pentru dezvoltarea unui mediu securitar integrat. Un alt aspect important se referă dezvoltările spațiale, acolo unde relația dintre partenerii transatlantici se intersectează cu Brexit (inclusiv asupra discuțiilor referitoare la Agenția Spațială Europeană [3]) și respectiv cu dezvoltările pe relația bilaterală dintre Marea Britanie și Statele Unite.
În același timp, dialogul strategic transatlantic s-a intensificat în ceea ce privește domeniul energetic, mai ales de când SUA și-a întărit poziția de producător de energie, devenind un partener potențial pentru Europa, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor verzi. Aceste lucruri sunt reflectate și în documentul de agendă transatlantică pentru adresarea schimbărilor globale, propus de înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Securitate Parlamentului European, Comisiei și Consiliului în decembrie 2020 [4].
Rezonanțele și disonanțele relației transatlantice
Din perspectivă diplomatică, în calitate de atlantist convins și multilateralist, Joe Biden pare că se întoarce instinctiv la UE ca partener necesar al Americii pentru abordarea provocărilor globale [9] [15], chiar dacă partenerul european denotă anumite diferențe bilaterale sau controversate precum: autonomia strategică lărgită, perspective diferite la nivelul unor state membre UE asupra Chinei și Rusiei, 5G și securitatea cibernetică.
Politica externă a președintelui Biden [6] se întrevede a fi mai asertivă și tranzacțională ca răspuns la cererea populară internă, diminuând totodată speranța europenilor de a reveni către status quo-ul anterior al relațiilor transatlantice. Noua agendă transatlantică va cere mai mult Europei, nu mai puțin, iar pe fondul unei miopii strategice într-o lume cu tendințe bipolare, bazată pe linii ideologice (democrații vs. regimuri autoritare), Uniunea nu mai poate reveni la „business as usual” în relația transatlantică.
Opțiuni pentru România pe fondul reconfigurării relației transatlantice
Pe fondul unui apetit transatlantic [5] în creștere și a rolului de pivot al României, capitole subiacente și/sau colaterale pot fi fructificate ca oportunități prin valorificarea relației economice cu SUA și consolidării flancului estic al NATO, a Inițiativei celor Trei Mări, aprofundarea formatelor Bucharest Nine (B9) și Trilaterala România-Turcia-Polonia, Parteneriatul Estic, susținerea unei strategii comprehensive asumată SUA-UE pentru Marea Neagră.
Observăm astfel că relația UE-SUA prezintă un simptom al interdependențelor complexe [7], însă pe stadii și paliere multiple, ce sugerează jocuri strategice pe minim trei planuri care pot fi transformate în ferestre de oportunitate pentru România:
- Participare la definirea agendei și includerea sa în interesele SUA în raport cu marile puteri economice europene și vice-versa;
- Relația SUA cu statele Inițiativei celor Trei Mări, unde România are interesul de a canaliza potențialul de investiție american, dar și de a angaja economiile europene în proiecte energetice, de infrastructură, digitalizare, etc. [8]
- Avansarea Parteneriatului Strategic SUA-România la un nou stadiu prin valorificarea dimensiunii economice, apărare și people-to-people (relații științifice, cercetare-inovare), în mod complementar noii agende transatlantice pentru Europa (energie, industrie, IT, etc.).
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
[1] U.S. National Strategy for Critical and Emerging Technologies, The White House, 2020, https://www.hsdl.org/?view&did=845571 .
[2] Europe’s Digital Decade: Digital Targets for 2030, European Commission, https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/europes-digital-decade-digital-targets-2030_en .
[3] UK Involvement in the EU Space Programme, GOV.UK, https://www.gov.uk/guidance/uk-involvement-in-the-eu-space-programme .
UK Involvement in the EU Space Programme https://www.gov.uk/guidance/uk-involvement-in-the-eu-space-programme .
[4] Joint Communication of the High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy to the EU Parliament, EU Commission and EU Council, https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/joint-communication-eu-us-agenda_en.pdf .
[5] A 6-Point Action Plan for a Transatlantic Bargain – European Council on Foreign Relations, ECFR, 2020, https://ecfr.eu/article/a-6-point-action-plan-for-a-transatlantic-bargain .
[6] Steven Blockmans, EU-US Relations: Reinventing the Transatlantic Agenda, Intereconomics, 2021.1 (2021), 5–7 (p.).
[7] Robert O. Keohane & Joseph S. Nye Jr (1973) Power and interdependence, Survival, 15:4, 158-165, DOI: 10.1080/00396337308441409
[8] G7 Foreign and Development Ministers’ Meeting: Communiqué, London, 5 May 2021, GOV.UK, https://www.gov.uk/government/publications/g7-foreign-and-development-ministers-meeting-may-2021-communique/g7-foreign-and-development-ministers-meeting-communique-london-5-may-2021 .
[9] Interim National Security Strategic Guidance, The White House, 2021 https://www.whitehouse.gov/briefing-room/statements-releases/2021/03/03/interim-national-security-strategic-guidance .
[10] DRAFT REPORT on the Future of EU-Us Relations, European Parliament, (2021/2038(INI))
Committee on Foreign Affairs, AFET-PR-691419_EN.Pdf, https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/AFET-PR-691419_EN.pdf .
[11] Erik Brattberg and Erik Brattberg, Reinventing Transatlantic Relations on Climate, Democracy, and Technology, Carnegie Endowment for International Peace, https://carnegieendowment.org/2020/12/23/reinventing-transatlantic-relations-on-climate-democracy-and-technology-pub-83527 .
[12] Key-Points GEN Wolters, USEUCOM, SASC-HASC Statement-210415, https://www.eucom.mil/document/41183/key-points-useucom-sasc-hasc-statement-210415pdf .
[13] Statement by Laura K Cooper, Deputy Assistant Secretary of Defense for Russia, Ukraine, Eurasia, 24, April 15, 2021, https://docs.house.gov/meetings/AS/AS00/20210415/111463/HHRG-117-AS00-Wstate-CooperL-20210415.pdf .
[14] Daniel S. Hamilton, Joseph Quinlan, The Transatlantic Energy Economy, Wilson Center, April 19, 2021, https://www.wilsoncenter.org/article/transatlantic-energy-economy .
[15] EU-U.S. Future Forum 2021, EEAS – European External Action Service – European Commission, https://eeas.europa.eu/delegations/united-states-america/96936/eu-us-future-forum-2021_en
