Martie s-a încheiat într-o notă pozitivă: traficul naval în Canalul Suez a fost reluat. Având în vedere că aproximativ 13% din comerțul mondial tranzitează Canalul Suez, oprirea traficului a însemnat o presiune semnificativă asupra comerțului global preț de câteva zile, chiar dacă nu s-au constatat întreruperi comerciale cu adevărat semnificative pentru producție sau consumul mondial. Deci, totul este bine…. cu excepția faptului că acum, toți analistii de risc și analistii geopolitici au un stres suplimentar: cu siguranță caută pe hartă acele strâmtori esențiale pentru ca economia globală (și lanțul de aprovizionare) să continue.

În afară de acest eveniment, ne-am îndreptat spre alte câteva subiecte importante pe care continuăm să le monitorizăm și să le analizăm:

1. Războiul comercial și tehnologic, având în vedere polarizarea globală crescută. Cercetarea problematicii a fost declanșată de știrile care evidențiază o penurie globală de semiconductori (semnalizată în mass-media din februarie).

Unele concluzii pot fi găsite într-o analiză a Antoniei Colibășanu, disponibilă aici.

Am constatat că, momentan, cheia concurenței actuale e deținută de către o companie olandeză numită ASML, care produce echipamente capabile să furnizeze semiconductori de înaltă tehnologie. Deoarece ne așteptăm ca această cursă să se intensifice în continuare, vom continua să monitorizăm subiectul.

O evoluție importantă de când am analizat acest lucru: Taiwanul se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 67 de ani. Pe 24 martie, guvernul taiwanez a anunțat stare de urgență (red alert) privind alimentarea cu apă – prima în șase ani. Multe zone ale țării au fost forțate să raționalizeze apa pe scară largă, inclusiv zone care găzduiesc operațiuni mari de fabricare a waferelor atât pentru Micron Technology Inc., cât și pentru Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. (TSMC). Ambele depind de o alimentare stabilă cu apă pentru mai mulți pași în procesul de fabricație a waferelor (Mai multe detalii aici). Vom continua să urmărim acest lucru pe măsură ce evenimentele se desfășoară, având în vedere ramificațiile importante pe care le-ar putea avea seceta asupra industriei de fabricație a semiconductoarelor.

2. Demografie și strategii educaționale, având în vedere efectele pandemiei asupra ambelor aspecte. Cercetarea problematicii a fost declanșată de o conversație în timpul unui webinar educațional organizat de Scholas Occurentes – Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană al SNSPA București.

Unele dintre concluzii pot fi găsite într-o analiză a Antoniei Colibășanu, disponibilă aici.

Vom continua să monitorizăm subiectul, mai ales că pandemia nu s-a sfârșit încă. Până în prezent, aruncând o privire asupra problemelor sistemului educațional, așa cum au fost evidențiate în mass-media și în rapoartele de specialitate, am ajuns la concluzia că o restructurare fundamentală era necesară încă dinainte de pandemie – dar criza sănătății începută în 2020 a accelerat nevoia de reformă. Am analizat mai multe țări pentru a înțelege problemele lor specifice, precum și asemănările lor atunci când vine vorba de sistemul lor de educație. Câteva probleme importante, culese din monitorizarea presei în perioada dinainte și după primăvara lui 2020, se găsesc în graficele de mai jos (în limba engleză).

Modelul nostru de integrare a sistemului educațional în analiza geopolitică are în vedere resursele umane. Acesta este motivul pentru care sistemul educațional este la fel de strategic ca sistemul de sănătate – esențial atât pentru resursele umane ale țării, cât și pentru modelul demografic.

Recomandarea noastră de lectură pentru luna aceasta: un eseu despre viziunea geopolitică a lui Alfred Mahan.